Proiect de lege asupra educatiei copiilor cu nevoi speciale


Preambul


Declaratia Universala a Drepturilor Omului proclama dreptul fiecarui copil la educatie. Acest drept a fost cu reafirmat si intarit de Declaratia Mondiala asupra Educatiei pentru Toti.

Conventia internationala cu privire la drepturile copilului, la care Romania a aderat in 1990 (vezi Legea 18/ 90, publicata in Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001, reprezinta un document esential pentru actualul proiect de lege. Articolul 29 - 1a) al Conventiei este elocvent in acest sens:

„ARTICOLUL29:

1. Statele parti sunt de acord ca educatia copilului trebuie sa urmareasca:

a) dezvoltarea plenara a personalitatii, a vocatiilor si a aptitudinilor mentale si fizice ale copilului;”

Educatia in acest moment a devenit o problema globala, din cauza dinamizarii schimbarilor in mediul social-economic. Aparitia Internetului, imigrarea tot mai accentuata a fortei de munca, criza financiar-economica, problemele generate de incalzirea globala, etc sunt doar cateva exemple de factori care cer schimbarea paradigmei educationale si centrarea acesteia pe dezvoltarea capacitatilor specifice ale fiecarui copil.

Aceasta masura cu grad inalt de complexitate si care necesita eforturi financiare semnificative este capabila sa produca excedent financiar atat prin imbunatatirea calitatii fortei de munca, a integrarii pe piata muncii sau dezvoltarea pietei muncii prin inventivitate, creativitate, motivatie pozitiva, spirit colaborativ si participativ, implicare sociala, respect fata de calitatea lucrului bine facut - toate orientari ale noii paradigme educationale - , cat si prin eliminarea sau atenuarea factorilor de risc, de exemplu delicventa juvenila.

Pe de alta parte, educatia copiilor cu nevoi speciale conduce la costuri mult mai mici decat lipsirea lor de educatie. Repartizarea fondurilor educatiei pe categorii de copii va duce atat la eficientizarea cheltuirii de fonduri in ridicarea calitativa a educatiei, cat si la generarea de programe concrete aplicabile si in invatamantul de masa. Luand in consideratie impactul economic global, educatia copiilor cu nevoi speciale este morala, rentabila economic si stimulativa pentru echilibrul social si apara dreptul la o educatie de calitate a tuturor copiilor.

In multe tari ale lumii acesti copii reprezinta un procent semnificativ. Unele categorii de copii cu exceptionalitati reprezinta pe curba Gauss a distributiei populatiei un numar relativ redus, altii reprezinta un numar relativ mare atunci cand exceptionalitatile au fost datorate unor cauze externe lor (copiii de imigranti, copiii strazii, copiii din orfelinate, copiii cu handicap social, economic sau cultural, copiii din familii destramate etc.)

In cazul copiilor supradotati, desi procentajul acestora este redus, valoarea potentialului lor personal pentru piata muncii este foarte ridicata, motiv pentru care trebuie sa li se acorde o atentie speciala in procesul educativ.

Desi acest proiect se adreseaza copiilor cu nevoi speciale de educatie, de aceste principii vor profita toti copiii si tinerii, prin transferarea experientelor pozitive, a programelor validate si a datelor obtinute in educatia pentru fiecare copil. Respectul indivdualitatii si al exceptionalitatii trebuie sa devina dimensiunea sociala si morala pe care trebuie sa se cladeasca comunitatea educativa.

Sistemele de educatie oficiale si scolile trebuie sa gaseasca metode de a educa cu succes toti copiii, inclusiv cei care sufera de dificultati si incapacitati grave, la fel ca si pe cei ce au abilitati mult peste media statistica. Exista un consens tot mai evident ca tinerii si copiii cu cerinte speciale trebuie inclusi în facilitatile educationale destinate majoritatii, atunci cand nu sunt ei majoritatea. Aceasta a condus la conceptul de “scoala inclusiva”. Problema principala care preocupa scoala inclusiva este aceea a pedagogiei “centrate asupra copilului”, capabile sa ofere succesul în educarea tuturor copiilor, inclusiv a acelora cu grave dificultati si incapacitate. Meritul unor astfel de scoli consta nu numai în capacitatea de a furniza prin programe specializate o educatie de calitate pentru toti copiii, infiintarea acestora este un pas important în tendinta de schimbare a atitudinilor discriminatorii, în crearea de comunitati primitoare, si în construirea unei societati inclusive. Este realist sa se înceapa cu promovarea acelor scoli care doresc sa dezvolte educatia inclusiva si sa fie lansate proiecte pilot în câteva zone, în vederea câstigarii experientei necesare extinderii si generalizarii progresive. În procesul de generalizare a educatiei inclusive nivelul de sprijin si experienta va trebui sa corespunda naturii cerintelor reale.

Resursele trebuie sa fie alocate în beneficial serviciilor care instruiesc profesorii din învatamântul obisnuit, pentru a sprijini “centrele de resurse”, profesorii din învatamântul special sau profesorii “resursa”. Trebuie, de asemenea, furnizat ajutorul tehnic necesar care sa asigure succesul sistemului educational integrat. Abordarea integrationista trebuie legata, din acest motiv, de dezvoltarea unor servicii de sprijin la nivel central si la toate nivelurile intermediare.

O schimbare în perspectiva sociala este imperativa. Prea mult timp problema persoanelor cu handicap sau alte exceptionalitati inclusiv supradotare sau diferente ce pot fi considerate ca discriminatorii s-a confruntat cu o societate “generatoare de incapacitate”, care s-a concentrat mai mult asupra deficientelor decât asupra potentialului.

Nu stim inca exact cat de mare este grupul tinta al copiilor cu exceptionalitati. Estimarile pe care le avem insa arata ca peste 20% dintre elevii ce absolva gimnaziul nu mai sunt cuprinsi in invatamantul liceal si profesional, ca peste 50% dintre elevii de clasa a IX-a sunt analfabeti functional (PISA), ceea ca releva necesitatea absoluta de reconsiderare a nevoilor speciale de educatie a acestor copii, punand problema nu doar pentru copiii cu handicap, sau supradotati, ci si pentru cei ce au nevoie de programe educative complementare, fiind in media statistica a curbei lui Gauss.

Cum grupul tinta cuprinde peste 60% din totalul elevilor, la acesta adaugandu-se copiii ce nu sunt inscrisi in scoala, aproximativ 10%, copiii supradotati si talentati, aproximativ 2-4 %, copiii cu diverse tipuri de handicap, aproximativ 4% si alte grupuri de copii cu exceptionalitati, ajungem la concluzia ca educatia inclusiva a copiilor cu nevoi speciale de educatie are un grup tinta de peste 75% din numarul total de copii.

In aceste conditii, lipsa unui astfel de sistem de educatie inclusiva devine nerentabil, oricat de mari ar fi costurile implementarii sistemului. La o populatie de absolventi cu risc de esec pe piata muncii ce depaseste 75% din numarul total de copii, educatia inclusiva pe directiile de abilitate a fiecarui copil devine solutia problemei. Tinand seama ca peste 50% din copiii supradotati sau talentati ascund supradotarea sau talentul (underground) sau obtin rezultate slabe la invatatura (underachievers), programele educative si curricula trebuie sa tina cont de stilurile lor de invatare si de domeniile lor de performare.

Indiferent daca insuccesul scolar se datoreaza segregarii culturale (cazul copiilor proveniti dintr-o cultura, dar traind in alta cultura), a saraciei, a izolarii geografice, a handicapului, a starii precare sociale, a adversitatii mediului social sau a altor cauze, problema trebuie rezolvata, pentru a avea pe viitor o forta de munca profesionalizata, participativa, morala, toleranta si eficienta.

Educatia tuturor copiilor va fi orientata catre promovarea integrarii si a participarii si combaterea segregarii. Integrarea si participarea sunt atribute esentiale ale demnitatii umane si ale drepturilor omului, precum si ale procesului de exercitare a acestor drepturi. În domeniul educatiei, aceasta se reflecta în dezvoltarea strategiei de a cauta punerea în valoare a unei reale echitati.

Integrarea acestora pe piata muncii costa mult mai putin decat neintegrarea lor, iar in cazul categoriei copiilor cu abilitati deosebite, aduce beneficii economice uriase.

Cooperarea tehnica internationala si agentiile contribuabile implicate în sprijinirea si dezvoltarea initiativelor promovate de Educatia pentru Toti trebuie sa asigure ca problemele educatiei speciale sa constituie parte integranta a tuturor proiectelor de dezvoltare.

Cooperarea internationala trebuie sa sprijine specificatiile de accesabilitate universala în tehnologia telecomunicatiilor, cu respectivele implicatii asupra infrastructurii acesteia.

Art.1 Definirea categoriilor C.E.S.

In categoria copiilor cu nevoi speciale (exceptionalitati) se incadreaza copiii supradotati si/sau talentati, copiii cu handicap senzorial, fizic sau mental, copiii cu handicap geografic, cultural, social sau economic, copiii de imigranti sau emigranti, alte categorii ce au nevoie sa beneficieze de programe specializate de educatie care sa suplimenteze sau sa inlocuiasca educatia de baza.

Art 2. Persoana incadrata la CES, copil sau tanar, are dreptul de a-si exprima optiunea în legatura cu propria educatie, atâta timp cât acest lucru este cu adevarat posibil. Parintii/reprezentantii legitimi au dreptul implicit de a fi consultati asupra formei de educatie pe care o considera cea mai potrivita pentru proprii copii, în conformitate cu necesitatile, circumstantele si aspiratiile acestora. In cazul in care parintele/ reprezentantul legitim nu-si poate exercita acest drept sau in urma evaluarii ulterioare prev in art._ se constata ca educabilul nu beneficiaza de cel mai potrivit program, se aplica art.__.

Art. 3 Cuantificarea evolutiei didactice, a formarii si dezvoltarii educabililor se realizeaza prin sistemul creditelor transferabile.

Art. 4. Educabilii cu CES sunt beneficiari ai traseelor curiculare individualizate.

Art. 5. Gruparea educabililor cu CES, ca si integrarea lor in educatia de masa, se face in functie de abilitati si nu de dizabilitati sau criterii de segregare pe baza de sex, rasa, cultura, nivel de trai, varsta, religie, sau orice alta categorie de segrare tip „minoritate”(educabili provenind din medii socio-culturale dezavantajate, aflati in situatii de risc potential de dezvoltare, din medii rurale izolate, etc).

Art. 6 Educatia diferentiata centrata pe copil si proces contine atat dezvoltarea, respectiv instruirea intr-un numar de materii scolare, cit si parcursuri curriculare/trasee de formare specifice in care predomina autonomia comunitatilor scolare de organizare a curriculei, precum si educarea si formarea competentelor/abilitatilor de dezvoltare personala proprii, comunitar - sociale si cele necesare pe piata muncii, educarea/ formarea si dezvoltarea personalitatii si a caracteristicilor atitudinal comportamentale- cu precadere cele etice si morale. Pentru instruirea/ formarea profesorilor si a personalului din invatamant in pedagogia exceptionalitatii se vor crea centre specializate cu programe de instruire dedicate specifice in acest sens.

Art. 7 Educabilii cu handicap si dificultati in invatare beneficiaza de curricule care sa le asigure nivelul de alfabetizare functionala necesara integrarii pe piata muncii.

Art. 8 Educabilii cu abilitati deosebite beneficiaza de curricule care sa contribuie la maximizarea potentialelor lor native.

Art. 9 Educabilii CES au dreptul la includerea in scoala cea mai apropiata geografic putand fi integrati in educatia de masa sau in scoli specializate in functie de situatie.

Art.10 Educabilii cu exceptionalitati (incluzand copiii supradotati sau talentati) sau dizabilitati multiple sunt pregatiti prin programe educative specializate avand ca scop integrarea pe piata muncii prin dezvoltarea abilitatilor speciale dezvoltate complementar dizabilitatilor sau exceptionalitatii. Orientarea pozitiva aupra acestor abilitati complementare este urmarita in tot procesul educativ.

Art.11 Integrarea in cazul comunitatii este urmarita in programele educative legate de exceptionalitatile de orice fel. Aceasta se face prin colaborarea cu familiile copiilor, cu mediul social sau economic sau cu alti factori/organisme complementare cu responsabilitati directe sau conexe legate de educatie, protectia copilului si cercetare.

Art. 12 Programele de educatie sociala a intregii societati contin informarea eficienta a publicului în vederea combaterii prejudiciilor si formarii de atitudini pozitive si în cunostinta de cauza – un program extins de orientare si instruire/formare a personalului – si acordarea serviciilor de sprijin necesare.

Art. 13 Centrele speciale pentru copiii cu exceptionalitati: scoli, after school, tabere sau orice alta entitate- fizica sau juridica – asociata proiectelor/programelor de valorizare si dezvoltare deplina a exceptionalitatilor acestor copii se infiinteaza pentru a le asigura un mediu de comunicare favorabil si un mediu de conlucrare pentru liniile lor de dezvoltare a pasiunilor, talentelor si abilitatilor inalte. De aemenea se va urmari evaluarea acestor competente/ performante inalte indiferent de mediul formal, informal sau nonformal de formare si dezvoltare a competentelor si de realizare a performantelor.

(a) In cazul copiilor cu specific de comunicare, precum copiii cu deficite senzoriale, centrele in care sunt inclusi beneficiaza de programe specializate de dezvoltare a abilitatilor prin mijloacele de comunicare specifice.

(b) In cazul copiilor cu abilitati deosebite, centrele de educatie in care sunt inclusi (arta plastica, coregrafie, muzica, sport, stiinta, noi tehnologii, arhitectura, leadership si antreprenoriat etc.) beneficiaza de programe bazate pe dezvoltarea abilitatilor si a pasiunilor specifice.

(c) Ceilalti copii cu exceptionalitati vor fi inclusi in scoli de masa cu programe de educatie integrata pentru a le asigura o integrare sociala optima, insa vor beneficia la cerere, la recomandarea educatorilor, la cererea tutorilor legali/ alti reprezentati legitimi sau a parintilor de programe specializate necesare compensarii nevoilor lor speciale.

Art. 14 In situatii exceptionale:

(a) Copii proveniti din comunitati izolate geografic, care din motive de sanatate nu pot participa la viata scolara;

(b) copii care traiesc in mediu cultural, economic, sau social nefavorabil/ (dezavantajat sau cu potential ridicat de risc, precum copiii strazii sau alte categorii)

se admite crearea de programe educative on-line, centre de educatie in afara scolilor, after school sau itinerante cu scopul integrarii efective. In cazul existentei unor scoli apropiate geografic dotate cu programe de educatie speciale se aplica integrarea lor in scolile de masa.

(c) copiii supradotati din subcategoriile cu dubla sau multipla exceptionalitate, copiii infractori, copiii strazii - copiii cu deviante atitudinal comportamentale si culturale de la norma/ cutuma familiala sau scolara sau comunitar-sociala beneficiaza de programe, unitati scolare speciale si de trasee individualizate de educatie.

(d) programele pentru copiii cu CES vor fi oferite si scolilor de masa in limita politicilor lor de descentralizare decizionala.

Art. 15 Educarea copiilor cu exceptionalitati se face in conformitate cu normele de deontologie profesionala, fiind interzisa agresiunea sau hartuirea verbala, comportamentala sau fizica. Se vor utiliza preponderent metodele/ parcursurile/ traseele/ programele de educatie formala, non-formala, informala si de specialitate care le pot cultiva cel mai bine personalitatea si abilitatile, cu profesori pregatiti special pentru aceste sarcini si platiti in regim special, /in functie de performantele evaluate si obtinute.

Art. 16 Prin prezenta lege se constituie la nivelul regiunii un departament de monitorizare a progresului integrarii tuturor beneficiarilor cu urmatoarele atributii:

(a)aplica programe educative adecvate fiecarei categorii de C.E.S.

(b)urmareste eficienta lor, cost elev/cost absolvent integrat.

(c)asigura si coordoneaza dezvoltarea la nivel regional.

(d) asigura si coordoneaza in mod unitar si diferentiat cooperarea intre serviciile de sanatate, sociale, piata muncii.

Art. 17 Autoritatile nationale detin responsabilitatea monitorizarii atat a fondurilor din bugetul de stat cat si a fondurilor externe destinate educatiei speciale si, lucrând în cooperare cu partenerii internationali, sa se asigure ca aceste fonduri corespund prioritatilor si politicilor nationale ce urmaresc realizarea educatiei pentru toti - pentru egalitate de sanse, incluziune si educatie diferentiata in egala masura. În planificarea si implementarea programelor din domeniul educatiei si din celelalte domenii înrudite, agentiile de ajutor bilateral sau multilateral trebuie, la rândul lor, sa analizeze politicile nationale cu privire la educatia speciala.

Art. 18 Programa scolara trebuie adaptata la cerintele copiilor, si nu vice-versa. De aceea scolile sunt obligate sa dezvolte facilitati ale programei scolare prin procedeele de compactare curriculara, de aprofundare sau accelerare, in conformitate cu abilitatile copiilor cu C.E.S si sa aiba un permanent dialog cu elevii, profesorii, parintii si comunitatea locala in configurarea programelor educative specifice.

Traseele de specializare pe parcursul scolii a elevilor vor fi alese in interesul copiilor, la cererea acestora si/sau a parintilor/tutorilor legali si in conformitate cu profilul de abilitati a copiilor. Aceasta masura este valabila atat pentru unitatile specializate in supradotare, talent, dizabilitati, cat si pentru unitatile specializate in reintegrare sociala si economica, adaptare culturala sau pentru scolile ce beneficiaza de programe specifice in aceste directii.

Art. 19. In acest sens in afara de „clasicele” curricule nucleu si la decizia scolii, Comunitatile scolare vor putea adopta curricule complementare, presupunand identificarea, monitorizarea, formarea si valorizarea competentele/ performantelor obtinute de educabili in medii formale, informale sau nonformale, in egala masura.

Art. 20.

a) In acelasi timp, comunitatile scolare vor putea adopta - in afara sistemului traditional de evaluare a competentelor educabililor (calificative, note/punctaje) si sisteme de evaluare complementare oficiale a caror scop principal este sa certifice competentele formate in medii formale, informale si/sau nonformale. Comunitatile scolare vor avea obligatia sa consilieze educabilii cu sau fara exceptionalitati in dezvoltarea personala, in plan comunitar social(in scopuri caritabile, voluntariat, civic-comunitare) sau in cariera (nivel de educatie urmator, dezvoltarea in campul social de activitati sau integrarea pe piata muncii, dupa caz).

b) Sistemele de evaluare complementare se vor finaliza in inregistrari ale rezultatelor invatarii educabililor (asa cum sunt definite de Legea 87/2006 a asigurarii calitatii) de tip portofoliu- matricole complementare si/sau suplimente descriptive in termeni de: calificative, punctaje/note, unitati/ competente punctuale, realizari consemnate, produse, servicii si/sau procese ale educabililor sau consemnarea a orice alt tip de rezultate semnificative pentru dezvoltarea holistic- unitara, deplina, armonioasa si libera a educabililor, in plan personal, social si profesional(ca producator de valori materiale si/sau imateriale) in conformitate cu asteptarile, cererile, nevoile specifice fiecarui educabil si in acord cu scopurile si finalitatile educatiei, prevazute in documente programatice/ legi organice elaborate separat.

Art.21 Elaborarea Curriculei cadru/nationale complementare, ca si sistemele de evaluare cadru/nationale complementare sunt in responsabilitea Centrului Roman pentru Egalitate de Sanse, Incluziune si Educatie Diferentiata (CRESIED), care se va constitui in acest scop, avand in coordonare scoli, after school, tabere sau orice alta entitate- fizica sau juridica – asociata proiectelor/programelor de valorizare si dezvoltare deplina, certificare si consiliere a educabilor CES, cu precadere.

Art. 22 Organismele/autoritatile la nivel national, regional sau local furnizoare de servicii de elaborare si consultanta/consiliere de curricula cadru nucleu si curricula cadru la decizia scolii, precum si serviciile de evaluare asociate, vor coopera cu CRESIED, pe baza de conventii si acorduri neechivoce, pentru armonizarea curriculei nucleu si celei la decizia scolii cu curricula complementara, cat si a armonizarii Sistemului national unitar de evaluare (in sarcina serviciilor de evaluare responsabil CNCEIP) cu sistemele complementare de evaluare specificate la Art.20b.

Art. 23 Responsabilitatea educatiei revine fiecarui roman. Scoala are responsabilitati ce pot fi monitorizate conform legii, insa nu este singurul factor de educatie a copiilor. Scoala este furnizorul formal de educatie , Comunitatea scolara si Viata- in complexitatea ei , in esenta lor sunt furnizori informali si nonformali de aceeasi importanta in dezvoltarea deplina a (exceptionalitatilor) educabililor.

Art. 24 Promovarea imaginii scolii revine ca sarcina Consiliului director al unitatii scolare, evidenta rezultatelor se pastreaza in arhiva scolii si comunicarea rezultatelor elevului revine ca atributie directorului unitatii. Revine ca atributie C.A. diseminarea informatiei, rezultatele relevante in domeniul cercetarii din domeniul CES.

Art. 25. Rezultatele invatarii educabililor - fie curente fie la sfarsit de nivel/ ciclu scolar/ de educatie- sunt confidentiale. Ele nu pot fi facute publice decat cu acordul explicit si direct al educabilului sau ambilor parinti/ reprezentanti legitimi, dupa caz.

Art. 26 Programele institutelor de cercetare includ educatia speciala, care trebuie integrata în programele institutelor de cercetari si a centrelor de dezvoltare a programei scolare. Profesorii implicati direct în activitatea scolara trebuie sa participe si la procesul de cercetare. Proiecte pilot, precum si studii de cercetare fundamentala trebuie lansate în sprijinul procesului de luare a deciziilor si de îndrumare a orientarilor viitoare. Aceste experimente si studii ar putea sa se desfasoare pe baza cooperarii internationale.

Art. 27 Pentru copiii din comunitati izolate geografic, care din motive de sanatate nu pot participa la viata scolara, care traiesc in mediu cultural, economic, sau social nefavorabil (copiii strazii sau alte categorii) se vor crea programe educative on-line, centre de educatie in afara scolilor, after school sau itinerante si in cazul existentei unor scoli apropiate geografic ce are programe de educatie dedicate se va urmari integrarea lor in scolile obisnuite

Art. 28 Guvernul va asigura o licitatie la nivel local privind programele asociatilor specializate si acreditate in educatia speciala, care sa asigure maxima dezvoltare a potentialului fiecarui copil.

Art. 29 Statul roman, prin ministerul de resort este obligat sa aplice programe de sprijin si educatie timpurie.

Art. 30 Principala atributie a scolii este formarea unui om capabil de a se integra intr-un nivel de educatie urmator si/sau in viata comunitatii dupa absolvirea scolii.

Art. 31 Pentru copiii supradotati si/sau talentati in orice domeniu in care afirma sau este predispus la abilitati/performante inalte programa scolara este astfel conceputa incat sa permita trasee individualizate de educatie pana la nivelul performantei si a nivelului maximal de realizare posibil, indiferent daca aceste performante se manifesta in mediu formal- scoala si /sau in afara acesteia, in medii informale si nonformale.

Se aplica sistemul creditelor transferabile tuturor acelora care se incadreaza in conditiile legii categoriei C.E.S

Capitolul finantare

Art. 32 Guvernul, prin ministerul de resort, asigura cuprinderea in sistemul scolilor de resort a tuturor educabililor cu CES.

Art. 33 Finantarea educatiei este asigurata per elev, indiferent daca acesta apartine unei scoli publice sau private, iar instruirea/ formarea si dezvoltarea specifica a profesorilor si programele speciale pentru copiii cu exceptionalitati vor fi practicate atat in scolile publice cat si in cele private.

Art. 34 Raspunderea finantarii programelor educative destinate copiilor cu exceptionalitati revine guvernului si autoritatilor locale. În planificarea si implementarea programelor din domeniul educatiei si din celelalte domenii înrudite, agentiile de ajutor bilateral sau multilateral, convin asupra politicilor nationale cu privire la educatia speciala.

Art. 35 Distribuirea resurselor catre scoli trebuie sa tina seama în mod realist de diferentele de cheltuieli necesare realizarii unei educatii potrivite pentru toti copiii, în functie de cerinte si circumstante.

Capitolul: Instruirea/ Formarea personalului didactic:

Art. 36 Profesorii inclusi in programele de educatie speciala sunt pregatiti prin programe nationale si locale specifice.

Art. 37 Evaluarea profesorilor se realizeaza anual, de catre o comisie cu atributii precizate in metodologiile de aplicare

Art. 38 Procedurile de evaluare suporta revizuiri anuale astfel incat sa se poata urmari, in interesul educabilului progresul realizat.

Art. 39 De dezvoltarea sistemelor tehnologice de sprijin utile educatiei speciale raspunde statul roman, prin guvernul Romaniei, ministerul de resort.

Art. 40 Conducerea unitatii scolare specializata in C.E.S. este asigurata de personal autorizat, cu pregatire in domeniul C.E.S are obligatia de a imbunatati pregatirea in domeniul CES a profesorilor, de a alege prin consultare programele si de a raporta bianual modul de cheltuire a fondurilor si succesul programelor educative.

Art. 41 Personalul didactic este beneficiarul instruirii si formarii continue, anual, in conformitate cu cele mai recente programe specializate, pe toata durata functionarii in unitatea scolara.

Art. 42 In toate centrele de formare profesori si in programele de profil o atentie deosebita trebuie acordata instruirii acestora pentru a putea actiona autonom si a-si dovedi abilitatea/competentele în adaptarea programei si metodelor de predare/gestiune a invatarii, cu scopul central de a veni in intampinarea cerintelor elevilor, colaborarii cu specialistii si cooperarii cu parintii.

Cu ocazia evaluarii studiilor si confirmarii profesorilor trebuie luate în consideratie abilitatile cerute de educatia speciala.

Art. 43 Pregatirea profesorilor specializati trebuie sa fie reconsiderata în sensul abilitarii acestora de a lucra în institutii diverse si de a putea juca un rol determinant în programele de educatie speciala. Ca o caracteristica comuna, trebuie dezvoltata o abordare necategoriala, care sa se extinda la toate formele de supradotare sau handicap, înainte de oricare alta specializare în una sau mai multe arii de interes specifice problemelor exceptionalitatii. Educarea/ formarea profesorilor din scolile obisnuite ce au programe pentru copii cu exceptionalitati de orice fel constituie prioritate pentru aceste scoli.

Art. 44 Prin prezenta lege se infiinteaza Universitatea de Formare Continua a personalului didactic. Aceasta universitate va putea deschide sectii de formare pedagogica continua in toate celelalte centre universitare din tara. Rolul universitatii este sa asigure dezvoltarea educatiei speciale, prin cooperarea cu CRESIED la centru, asistarea CRESIED la nivel de departamente regionale, filiale in fiecare capitala de judet si oficii in localitati cheie ale judetelor, în cercetare, evaluare, pregatirea profesorilor formatori si proiectarea programelor si materialelor necesare instruirii.

Art. 45 Autoritatile vor avea responsabilitatea de a angaja la nivelul fiecarei scoli un asistent social, pedagog social sau sociolog care sa se ocupe cu instrumentarea si rezolvarea cazurilor sociale.

Art. 46. Programele de educatie sociala a intregii societati trebuie sa cuprinda programe de interes general, la nivel de dezvoltare a potentialului fiecarui copil, fara nicio discriminare culturala, prin crearea de programe formale, informale si non formale. Autoritatea Publica pentru Protectia Copilului este responsabila sa organizeze sedinte de lucru cu organismele private în vederea promovarii programelor educationale si de integrare profesionala a tinerilor.

Art. 47 Unitatile de invatamant vor asigura fiecarui copil un tutore de referinta care sa ii monitorizeze progresul procesului de adaptare la cerintele educatiei specializate. In cazul exceptionalitatilor, psihologul scolar sau profesorii ce predau pe domeniile de pasiune ale elevilor vor intruni responsabilitati de mentoring.

Art. 48 Copiii se vor bucura de programe diferentiate si terapie recuperatorie in cazurile exceptionale, tinand seama de talentul si aptitudinea fiecaruia. Activitatile de terapie si de imbogatire a programelor vor fi realizate diferentiat, in functie de vocatia copilului.

Art. 49 Se va tine seama de diversitatea curriculumui realizat de furnizorii de servicii astfel tinandu-se seama de problemele si sensibilitatile afective pe care le genereaza exceptionalitatea de orice natura copiii cu exceptionalitati vor fi educati de profesori cu pregatire pedagogica si de specialitate deosebita. Pentru copiii din comunitati izolate geografic, care din motive de sanatate nu pot participa la viata scolara, care traiesc in mediu cultural, economic, sau social nefavorabil (copiii strazii sau alte categorii) se vor crea programe educative on-line, centre de educatie in afara scolilor, after school sau itinerante si in cazul existentei unor scoli apropiate geografic ce are programe de educatie dedicate se va urmari integrarea lor in scolile obisnuite.

Guvernul va asigura o licitatie la nivel local privind programele entitatilor – persoane fizice sau juridice - asociatilor specializate si acreditate in educatia speciala, care sa asigure maxima dezvoltare a potentialului fiecarui copil.

Art. 50 Guvernul elaboreaza politici educationale prin organismele special constituite la nivel local si national si isi asuma conducerea în promovarea parteneriatului cu parintii, in consultarea lor atât la afirmarea unei politici adecvate, cât si la masuri legislative privind drepturile parintilor. In cazul centrelor de plasament familial, parintii sociali vor fi evaluati initial si instruiti in directiile necesare cunoasterii copilului, a legilor si altor reglementari in vigoare, a drepturilor si datoriilor.

Art. 51 Comunitatea locala va juca un rol activ in sprijinirea educatiei inclusive, a acordarii de sanse egale si dreptul la educatie diferentiata a fiecarui copil/tanar. De asemenea, extinderea implicarii comunitatii se va face in premierea, promovarea si recunoasterea performantei si talentului, in sprijinirea dezvoltarii abilitatilor/ performantelor inalte prin programe adecvate.

Art. 52 Diversi parteneri din comunitate, inclusiv organizatiile de supradotati sau pentru educarea supradotatilor, organizatiile pentru copii cu handicap economic, social, cultural, organizatiile de persoane cu handicap, organizatiile de imigranti, si alte organizatii neguvernamentale trebuie împuternicite in a-si lua/asuma responsabilitatea elaborarii, implementarii, monitorizarii si revizuirii periodice a - unor astfel de programe, in scopul cresterii calitatii proceselor, serviciilor si produselor educationale. Acolo unde este posibil, agentiile guvernamentale atât la nivel national, cât si la nivel local trebuie sa acorde sprijin financiar sau de alta natura.

Rolul organizatiilor de voluntari

Art. 53 Asociatiile de voluntari si organizatiile neguvernamentale trebuiesc sprijinite în dezvoltarea ideilor inovatoare, de pionierat si a actiunilor de acordare a asistentei, deoarece aceste asociatii si organizatii au o mai mare libertate de actiune si pot raspunde mai repede la nevoile exprimate. Ele pot juca în acelasi timp un rol inovator sau de catalizator îsi pot extinde raza de actiune a programelor puse la dispozitia comunitatii.

Organizatiile persoanelor cu exceptionalitati specifice (aceasta însemnând acelea în care aceste persoane detin putere reala de decizie) trebuie chemate/ incurajate prin parghii explicite, neechivove, la nivel de legislatie regional-locala pentru a lua parte activa la identificarea necesitatilor, determinarea prioritatilor, administrarea serviciilor, evaluarea performantelor si promovarea schimbarii.

Art. 54 Unitatile educationale ce au specializare in educatia copiilor cu nevoi speciale vor avea proprietate asupra tuturor cladirilor de studiu, internatelor, cantinelor, sau altor cladiri utilizate in procesul educativ sau de dupa scoala.

Art. 55 Punerea în comun a tuturor resurselor umane, institutionale, logistice, materiale si financiare ale diferitelor departamente sau ministere (Educatie, Sanatate, Industriilor, Munca, Tineret etc.), ale autoritatilor locale sau teritoriale si ale altor institutii specializate este un mod eficient de sporire a impactului acestora. Combinarea unei abordari educationale cu una sociala a problemelor educatiei speciale va necesita existenta unor structuri manageriale care sa permita cooperarea diferitelor servicii, atât la nivel national cât si la nivel local, si va permite conlucrarea dintre autoritatile publice si diferitele asociatii. In acest sens liceele si scolile de arta vor fi sprijinite atat de Miniterul Educatiei cat si de Ministerul Culturii, Scolile pentru copii cu handicap sau casele de copii vor fi sprijinite atat de Ministerul Educatiei cat si de Ministerul Muncii, etc.

Art. 56 Cooperarea internationala între organizatiile guvernamentale si cele neguvernamentale, regionale si inter-regionale poate juca un rol foarte important în sprijinirea realizarii scolilor inclusive. Bazându-se pe experienta obtinuta în acest domeniu, organizatiile internationale, interguvernamentale si neguvernamentale precum si agentiile contribuabile bilateral ar putea lua în consideratie unirea fortelor în vederea implementarii urmatoarelor abordari strategice.

Asistenta tehnica trebuie directionata spre domeniile strategice ale interventiei cu un efect amplificator. O sarcina importanta pentru cooperarea internationala este sprijinirea lansarii de proiecte pilot destinate încercarii de a gasi noi cai de abordare si construirii capacitatii nationale.

Organizarea parteneriatului regional sau a parteneriatului între tari cu abordari similare ale educatiei speciale pot conduce la planificarea unor activitati comune sub auspiciile mecanismelor regionale existente sau a altor sisteme de colaborare. Asemenea activitati trebuie sa fie proiectate astfel încât sa poata profita de posibilitatile economice actuale, de experienta acumulata de tarile participante si sa aiba în vedere dezvoltarea viitoare a capacitatilor nationale.

Art. 57 O misiune prioritara pentru organizatiile internationale este de a facilita schimburile de date, informatii si rezultate ale programelor pilot din domeniul educatiei speciale între tari si la nivel regional. Colectarea de indicatori comparabili la nivel international, cu privire la progresele înregistrate privind dreptul la educatie, egalitatea de sanse si echitate, educatia inclusiva si educatie diferentiata, in egala masura. Integrarea în munca trebuie sa devina o parte integranta a unei baze de date mondiale referitoare la educatie. În centrele sub-regionale pot fi sustinute proiecte locale în vederea facilitarii schimburilor de informatii. Structurile existente la nivel international si regional trebuiesc întarite si activitatea acestora trebuie extinsa în domenii cum sunt: politicile, programarea/elaborarea de curricula si sisteme complementare de evaluare a educabililor, pregatirea personalului si evaluarea in general, a corpului profesoral si a personalului din infrastructura CES (asistenti, psihologi scolari, consilieri CES, mentori, cercetatori, experti in Incluziune si Educatie diferentiata, policymakers, promotori, experti in evaluarea de procese/servicii/produse ale educatiei, de proiecte si programe CES, precum si in evaluarea institutionala, etc.)

Art. 58 Cooperarea internationala trebuie sa sprijine dezvoltarea asociatiilor profesionale regionale si internationale care se ocupa de îmbunatatirea educatiei speciale, trebuie sa ajute la înfiintarea si raspândirea/ diseminarea revistelor si jurnalelor si sa contribuie la oraganizarea întâlnirilor si conferintelor regionale.

Întâlnirile internationale si cele regionale care abordeaza probleme ale educatiei trebuie sa asigure prezenta pe ordinea de zi a dezbaterilor problemelor educatiei speciale ca parte integranta si nu ca o problema separata. Ca exemplu concret, problema educatiei speciale trebuie pusa pe agendele conferintelor ministeriale regionale organizate de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale.

Art. 59 Statele parti vor asigura organizarea, monitorizarea programelor diversificate ale organismelor private, conclucrand armonios cu unitatile de octrotire speciala sau cele de invatamant, asigurand fonduri pentru buna desfasurare a activitatilor si programelor. Unitatile vor realiza schimburi de experienta in scopul transferabilitatii capacitatilor internationale prin crearea unor mijloace de schimburi informationale si asigurarea unei calitati superioare privind educatia.

1. Legea 17 /2007

2. Legea 448 /2006

3. Legea 87/2006

4. Legea 18/1990 - Conventia internationala asupra drepturilor copilului( publicata in Monitorul Oficial, no. 314/ 13.06.2001)

5. Pennsylvania Department of Education, Gifted Guidelines, 2004

6. ACT 48, Professional education plan guidelines

7. North Carolina State Government, General Statutes, Chapter 115C., Elementary and Secondary Education. ARTICLE 9B. Academically or Intellectually Gifted Students

8. Parliament of Australia, Inquiry into the Education of Gifted and Talented Children

9. British Columbia, Special Education Law, August 23, 2006

10. General Administrative Procedures for State-Assisted Gifted Programs, 2005-2006

11. Carta Drepturilor Omului

12. Procesul Lisabona

13. Declaratia Universala a Drepturilor Copiilor (art. 27, 28, 29)

14. Recomandarea 1248/1994 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei

15. Government of Australia, Gifted 2006 – concepts, challenges and realities

16. Austega's Gifted Resource Centre

17. Department of Education & Training, Victoria, Australia: http://www.education.vic.gov.au/

18. Legislation, Australia, Victoria

19. Gifted Education

20. Gifted Education in Victoria

21. Parliament of Australia, Senate Standing Committee on Employment, Workplace Relations and Education, Submission: Inquiry into the education of gifted and talented children

22. Australian NSW Assn. for Gifted & Talented Children Inc., The Report of the Senate Select Committee on The Education of Gifted & Talented Children: A Ten Year Report Card

23. Actul privind educatia UK si tara Galilor 1996

24. Actul privind Educatia din Anglia 1996, cap. 437-443 (anterior cap. 192-198 al Actului din 1993)

25. Conferinta Mondiala asupra Educatiei Speciale, la Salamanca , 1994, Guvernul Spaniol , UNESCO.

26. Obiective pentru dezvoltarea Mileniului- European Developments Day 2007 Parlamentul European

27. Guidlines on self-evaluation for providers of basic skills tuition to adults 2002, Grundtwig program

28. Ghid privind aplicarea si finalizarea sondajelor pentru a construi o harta a nevoilor de învatare a competentelor de baza la nivel local 2002, Grundtwig program

29. www.speciallinkcanada.org

30. Starea invatamantului din Romania 2007 ICE

31. Acces egal la educatie de calitate pentru rromi 2007 Open Society Institute

32. Invatamantul special primar si gimnazial la inceputul anului scolar 2007-2008 si sfarsitul anului scolar 2006-2007


Proiectul este initiat si propus de IRSCA Gifted Education, de catre Presedinte Florian Colceag.


Intrati in dialog cu noi!

Sugestiile/propunerile dvs. sunt asteptate cu interes la:

office la supradotati.ro

Va multumim!

Va invitam sa dezbateti proiectul pe forum.


 Web Design - Mihai Dragan, Web Development - Stefan Nicula / freelance web specialist , Ilustratii - Devis Grebu, Hosting by MXhost