Caracteristicile cognitive, afective şi sociale ale copiilor supradotati şi talentaţi
Daca caracteristicile cognitive sunt masurabile prin testele de IQ (intelectual coeficient), cele afective sunt masurabile prin EQ (emotional coeficient), cele sociale sunt masurabile prin SQ (social coeficient). Primele doua tipuri de masuratori sunt validate prin teste psihometrice bine definite si rulate in timp. Al treilea tip de masuratoare este mai putin utilizat datorita caracterului divergent comportamental al copiilor supradotati. De altfel mai apare inca un tip de SQ, de data aceasta spiritual coeficient, care se manifesta cu mai mare frecventa la o parte a supradotatilor.
Aceasta se intampla datorita faptului ca in urma confruntarii cu societatea in care deseori supradotatii au de suferit; ei se interiorizeaza si se dezvolta in relatie mai directa cu universul din afara societatii, de exemplu universul stiintific, cel religios sau cel artistic.
SQ-urile prezinta asimetrii la supradotati, ei avand o imensa capacitate de comunicare atat cu mediul social de supradotati cat si cu universul inconjurator al carui mesaje le poate intelege sub forma de paradigme sau legi, teoreme sau formule. La supradotati exista fenomenul trairii cunoasterii nu numai pe componenta intelectuala, ci si pe cea afectiva si spirituala, in mod special cand acesti supradotati prezinta caracteristici intelectuale si de personalitate deosebit de inalte.
Se poate spune insa ca la baza dezvoltarii capacitatilor supradotatilor sta inteligenta emotionala care le permite evolutia personala in directa corelatie cu problemele mediului inconjurator. Aceasta inteligenta emotionala este cea care stimuleaza dezvoltarea inteligentei analitice de tip IQ care permite gasirea de solutii la problemele diverse, iar inteligenta spirituala si cea sociala se poate spune ca se dezvolta pe suportul inteligentei analitice in momentul in care supradotatul ajunge la gandire dinamica si complexa. In acest caz se produce si un salt in utilizarea logicii proprii de la logica formala la cea abductiva.
Fenomenul evolutiei inteligentelor se manifesta in mod egal si la copii talentati ce prezinta abilitati deosebite pe campuri inguste de exprimare. In acest caz se pot identifica trasee de evolutie complet personalizate a supradotatilor, fara a avea nici un fel de logica proprie. Un exemplu in acest sent este matematicianul Steiner, descoperitorul inversiunilor, care pana la varsta de 16 ani a fost cioban pe munte, el invatand la acea varsta sa scrie si sa citeasca dupa ce a plecat de pe munte, care insa a ajuns la treizeci de ani sa publice lucrari de matematica si apoi sa devina profesor universitar. In cazul lui Steiner inteligenta emotionala dublata de un simt al observatiei absolut deosebit au dezvoltat inteligenta spirituala fara a trece printr-un antrenament de dezvoltare a logicii. Steiner dicta teoremele fara a le pregati dinainte, acelasi lucru fiind valabil si pentru Ramanujan, un alt matematician celebru care citise o singura carte de matematica inainte de incepe sa produca rezultate remarcabile fara demonstratie.
In cazul talentatilor sunt suficiente exemple de muzicieni celebri care au produs fara sa fi fost instruiti in prealabil si care prezentau inteligenta emotionala si spirituala deosebita. Multi dintre supradotatii cu astfel de caracteristici au o capacitate de transmitere a informatiilor ce depaseste cu mult capacitatea de absorbtie a informatiilor caracteristica mediului lor social.
