Modele şi teorii asupra supradotarii şi talentului: implicit, explicit, altele
Supradotarea a fost o perioada de timp considerata ca un instrument politic al superioritatii rasei albe, iar testele de inteligenta au fost initial construite astfel incat sa dea un avantaj pe utilizarea limbii engleze. Cu toate acestea statisticile ulterioare arata ca asiaticii au rezultate mai bune la testele psihometrice chiar la utilizarea unor instrumente de evaluare cu bias cultural. Ultimele versiuni de teste psihometrice au eliminat acest aspect politic si s-a obtinut un rezultat normal, acela ca supradotarea este statistic egal reprezentata pe ambele sexe, in toate mediile sociale si pe toate culturile. Aceasta manifestare a supradotarii are totusi si caracteristici culturale antrenate de mediul cultural traditional, care face ca diferentele de directie a supradotarii sa existe intre diferitele culturi.
Teoria rasei superioare a supradotatilor a fost de asemenea testata genetic. Constatarea ca exista un procentaj mult superior de supradotati decat media statistica in familiile de intelectuali performanti a dat nastere la analize genetice care insa nu au dus la rezultate evidente si necontestabile. In momentul actual supradotarea este atribuita unui cumul de factori din doua directii "nature si nurture".
Factorul natural al copiilor nascuti cu abilitati deosebite "nature" este dublat de mediul carei hraneste dotarea initiala "nurture". Faptul ca oamenii se nasc cu anumite insusiri ce nu sunt conditionate de mediul social este evidentiat prin studiile asupra gemenilor univitelini crescuti in familii separate, care prezinta caracteristici psiho-comportamentale surprinzator de asemanatoare desi au fost crescuti separate si in medii sociale diferite (factorul "nature").
Factorul "nurture" al hranirii copiilor cu afectivitatea si informatiile de care au nevoie in procesul dezvoltarii abilitatilor este de asemenea foarte clar evidentiat de proportia foarte mare de performeri antrenati de buni pedagogi.
Daca pentru copii ca Mozart care au manifestat abilitati inexplicabile factorul "nature" a fost evident suficient de mare pentru a invinge lipsa factorului "nurture" aceasta
s-a putut intampla datorita enormei creativitati personale ce a putut inlocui factorul "nurture" printr-o forma de auto-hranire cu informatii descoperite personal. Acesta este cazul marilor creatori ce dovedesc atat inteligenta deosebita pe ariile proprii de interes, cat si creativitate si auto-motivatie in realizarea potentialului propriu chiar in conditii dificile. Din acest motiv exista exemple de supradotati proveniti din medii sociale extrem de ostile si descurajante, ca Chaplin sau Edith Piaf ce au fost initial copii ai strazii.
In mare masura dezvoltarea abilitatilor pana la nivelul supradotarii se realizeaza cu o mare auto-motivare personala, chiar la varste foarte mici. Factorul motivational impreuna cu creativitatea pot deseori suplini factorul "nurture" insa atunci cand toti cei trei factori: inteligenta, creativitate si auto-motivatie functioneaza concomitent intr-un mediu social si educational care-i hraneste pe copii supradotati, acestia pot atinge performante absolut deosebite in dezvoltarea proprului potential.
Desi statistic copii supradotati formeaza o populatie de 2-6% din populatia statistica, sistemul ce stimuleaza atat inteligenta cat si creativitatea si auto-motivatia se poate aplica cu success vizibil la o populatie statistica de pana la 20 % din copii. In acest caz se poate observa o crestere a inteligentei la ambele categorii dar cu viteze de crestere diferite, mai mare de aproximativ 10 ori la copii supradotati decat la ceilalti copii.
Talentul implicit care este nascut in mod inexplicabil intr-un anumit mediu social deseori ostil acestuia reprezinta in general o populatie care este automotivata - cel putin aparent, judecand dupa cei care au reusit sa se realizeze ca potential propriu. Cu toate acestea nu toti oamenii cu inteligente deosebite se realizeaza social. In MENSA - care este organizatia oamenilor adulti cu inteligenta peste 130 pe scara Stanford Binet- pot fi gasiti atat premianti Nobel cat si soferi de taxi care au inteligenta masurabila asemanatoare. Pe acestia i-a separat auto-motivatia, poate si creativitatea.
De asemenea creativitatea se poate manifesta fara nici o corelare cu inteligenta putand fi descoperita si la oameni care au o inteligenta mult sub norma statistica. Exista astfel exemple de persoane chiar cu handicap intelectual sever, insa cu o creativitate deosebita.
Conceptul de gifted apare la intersectia celor trei calitati: inteligenta, creativitatea si automotivarea, fiecare dintre acestea putand fi descoperita si in lipsa celorlalte doua.
Nu exista nici o corelare intre succesul social si supradotare, multi supradotati putand fi victima excluderii sociale din cauza competitivitatii lor deosebite. Astfel cel mai inteligent om al secolului 20 cu IQ masurat de 180, Billy Sidis, a murit tanar dupa ce a ocupat cea mai 'inalta' pozitie sociala, cea de bibliotecar public, desi stia de copil 100 de limbi straine in care traducea spontan, descoperise prin eforturi de logica gaurile negre cu cateva decenii inaintea fizicienilor si astronomilor si terminase facultatea la varsta la care altii nu terminasera liceul.
Desi potentialul deosebit al oamenilor si copiilor supradotati le dau acestora posibilitatea de a rezolva problemele deosebite si crizele umanitatii, ei sunt o populatie cu un mare risc social si nevoi deosebite si trebuie protejati si utilizati pentru a putea sa-si realizeze propriul potential.
Un alt fapt relevant este ca procentul de supradotati din randul infractorilor depaseste cu mult media statistica, ceea ce poate fi interpretat ca o reactie contra sistemului ce i-a oprimat in loc sa-i stimuleze - reactie pe care o pot avea copiii supradotati intr-un mediu care nu le ofera factorul "nurture".
Supradotarea poate fi de asemenea ascunsa din considerente de protectie sociala. Multi supradotati isi inhiba dezvoltarea personala pentru a putea trai printre ceilalti oameni fara a crea reactii adverse sau ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi performanti fara a fi in pericol de excluziune din grupul social. In general acesti supradotati nu recunosc ca au abilitati deosebite, considerand ca sunt oameni comuni cu o buna formare profesionala sau cu hobby-uri personale. In cazul lor atat "nature" cat si "nurture" poate functiona in mod deficient, in primul rand datorita negarii naturii proprii si in al doilea rand datorita contextului social nefavorabil.
Acest oameni prezinta frustrari deosebite si nu sunt putine cazurile de copii supradotati cu tendinta de abandon scolar sau de adulti supradotati care si-au taiat o nisa noua si personala pe care s-au dezvoltat creand eventual noi tehnologii sau noi campuri de interes, ca o rezolvare a frustrarilor proprii si ca o reactie la ostilitatea sociala.
Deseori mediul lor social nu le recunoaste natura proprie si-i trateaza drept altceva decat sunt creand adevarate drame emotionale, foarte puternice datorita naturii asincrone a supradotatilor. Daca sistemul educativ face acest lucru in mod curent, valabil pentru vizualii-spatiali care au caracteristici de personalitate opuse auditorilor-secventiali, atunci se creaza o adevarata industrie a frustrarilor la o clasa mare de copii care au si cel mai mare potential creativ si de rezolvare a problemelor complexe. Factorul "nurture" devine extrem de important in acest caz.
